Enjoy every moment

Enjoy every moment

Încă nu am ajuns?… Încă nu am ajuns?… Mai avem mult?… Când ajungem?, întreba Măgăruşul într-una în timp ce el, Shrek şi Fiona se îndreptau către Regatul foarte foarte îndepărtat.
-Măgarule, încetează odată! strigă la el Shrek.
Măgăruşul tăcu preţ de câteva secunde apoi iar începu: Mai avem mult?… Când ajungem?…

(Filmul Shrek 2)

Când vedem filmul, ni se pare  amuzantă scena.
În cartea lui, Pregătit pentru succes”, autorul Jeff Keller spune că pe când era copil şi el făcea la fel şi obişnuia să-şi întrebe permanent părinţii de câte ori mergeau în vreo călătorie mai lungă.

Oare câţi dintre noi nu am făcut la fel? Oare câți dintre noi nu am avut răbdare ca unele evenimente din viața noastră să se petreacă cât mai repede?

Abia aştept să…

Aud persoane în jurul meu, inclusiv pe mine, spunând frecvent abia aştept să… se întâmple un anumit eveniment, iar când evenimentul are loc persoana e dezamăgită şi abia aşteaptă altul.

Nu avem timp să ne bucurăm de ceea ce abia aşteptăm să vină. Poate pentru că într-un fel le trăim în imaginaţia noastră înainte să vină, iar atunci când vin nu mai simţim aceeaşi emoţie, aceeaşi bucurie şi mintea noastră se mută spre următorul moment pe care abia îl aşteptăm căutând altfel de emoţii.

Anul trecut, parcă, am citit un articol pe undeva, poate pe net sau poate într-o carte care suna cam așa: O tânără mamă spune, abia aştept să nasc copilul, apoi abia aştept să crească. Copilul preia de la mamă cuvintele şi începe şi el să spună: Abia aştept să mă fac mare, abia aştept să merg la grădiniţă, dar acolo e dezamăgit/ă, apoi abia aştept să merg la şcoală, apoi la liceu. Apoi abia aştept să am un/o prieten/ă , abia aştept să am familia mea, abia aştept să… treacă viaţa.
Iar când privim înapoi ne punem întrebarea: Doamne, oare când au trecut anii ăştia?
Oare nu cumva i-am determinat noi să treacă atât de repede pentru că de fiecare dată am fost atât de nemulţumiţi de momentul prezent încât am căutat să-l trăim pe următorul?

Avem de multe ori impresia că trăim ca nişte roboţi, că viaţa noastră se desfăşoară între casă şi locul de muncă. Foarte rar mai avem şi alte tipuri de activităţi. Iar atunci poate, când ne facem timp să ieşim la o plimbare, sau la un eveniment suntem absorbiţi de ceea ce n-a mers sau de grija zilei de mâine, de ceea ce mai avem de făcut, sau de rezolvat. De multe ori suntem, dezamăgiţi de rezultatul eforturilor noastre pentru a atinge un anumit obiectiv şi asta ne amărăşte viaţa o lungă perioadă de timp.

David Geffen spunea: „Există planul lui Dumnezeu şi planul tău. Iar planul tău nu contează”.

Suntem atât de nemulţumiţi că planul nostru a eşuat încât suntem gata să ne luăm la judecată cu Dumnezeu şi să-i cerem socoteală.

Dacă avem mici bucurii, sunt umbrite şi absorbite de aceste griji pe care le lăsăm să ne macine. În viaţă totul este o alegere!!! Aşa că în loc să ne bucurăm, să trăim momentul prezent suntem permanent preocupaţi fie de remuşcări şi nemulţumiri legate de trecut, fie de aşteptări senzaţionale pentru momentul următor.

Trăieşte momentul!

Un om de afaceri a făcut avere, agonisind multe milioane de dolari. El a hotărât ca își va lua, în sfârșit, un an de concediu și va trăi în lux, că doar își poate permite – dar cum a luat acestă hotărâre, s-a și prezentat la el îngerul morții.
Fiind foarte iscusit la tratative, s-a gândit că-l va putea convinge pe înger sâ-l mai lase mâcar puțin.

„- Dă-mi trei zile de viațâ, și îți dau o treime din averea mea.” Îngerul n-a fost de acord.

„- Bine, atunci îți dau mai mult … îți dau cât vrei, dar mai lasă-mi măcar o zi ca să mă îndulcesc de frumusețea acestei lumi și să-mi văd familia, pentru care n-am avut niciodată timp, că eram veșnic ocupat.” Îngerul era însa neînduplecat.

Atunci, omul nostru a început să se roage să-l lase măcar câteva minute ca să-i scrie fiului său.
Această dorința i-a fost îndeplinită.

„- Prețuiește-ți timpul, a scris el. Cu toate milioanele mele nu am putut să cumpăr măcar o zi.”

Probabil cunoșteți următoarele: “traiește în prezent”; “nu ai decât ziua de azi, cea de ieri s-a dus, iar cea de mâine n-a venit încă” ; sau Carpe diem, quam minimum credula postero, în traducere “Culege ziua de azi și fii cât mai puțin încrezător în viitor” (Ode I, 11, 8 poem latin scris de Horatiu).

În titlu nu m-am referit să trăim clipa după faimosul ,,Carpe diem!’’, motto-ul preferat al tuturor, ce era scris cu mult patos prin oracole, de pe vremea când eram micuță.

Nu e cazul să ne apucăm să facem bungee jumping sau mai ştiu eu ce sporturi extreme ca să ne încărcăm viaţa de adrenalină. Nu, dacă ăsta nu este stilul nostru de viaţă.
Dar putem să trăim fiecare moment din viaţa noastră. Să ne facem mai mult timp pentru noi, în care să înlăturăm grijile şi necazurile şi să savurăm momentul. Să facem acel moment să fie unic pentru noi.
Poate că ne facem timp să mergem la o piesă de teatru, sau la o plimbare, sau să facem o călătorie de un weekend. Dar să conteze pentru bucuria noastră interioară. Nici nu e obligatoriu să facem asta foarte des. Degeaba mergem la plimbare zilnic, dacă a devenit un alt automatism în viaţa noastră şi nu ne bucurăm de ceea ce vedem, sau primim de la natură.

Am realizat că viitorul nu e nicidecum în mâinile noastre și că oricât de mult am susține că suntem stăpânii propriei vieți, niciodată nu vom fi capabili să anticipăm viitorul și să controlăm desfășurarea evenimentelor. Fiind protagonistul propriei vieţi pe scena cea mare, ne rămâne un singurul lucru pe care putem să-l facem și care depinde în totalitate de noi, să alegem  cum să ne petrecem timpul. Să alegem să prețuim clipa, să alegem să ne bucurăm de prezent, să valorificăm persoanele din jurul nostru, care azi și acum sunt în viața noastră .

Bucură-te de lucrurile mici, chiar și de cele care ți se par banale și ridicol de normale! Cred că ăsta e secretul unei vieți cu adevărat împlinite. Pentru că uneori, de cele mai multe ori, o îmbrățișare dorită e musai să fie pusă în practică acum. La fel și un zâmbet, un te iubesc. Dacă acum vrei să mulțumești pentru un gest mărunt, dar de suflet, dacă acum vrei să faci un compliment sau să răspunzi cu o vorbă frumoasă cuiva – acum e timpul să grăiești. Dacă ți-a fost dor și te bucuri de revedere – e cazul să mărturisești. Dacă simți că rămâi fără aer de bucurie și ai chef să alergi și să râzi în gura mare pe stradă – nu te jena.

Dacă acum vrei să închizi computerul, să-ți ascunzi telefonul și să te plimbi de nebun – cine, ce și de ce te oprește? Atât timp cât ești tu te simți bine și ești tu însuși, nimeni nu poate devenii un obstacol pentru tine.

 420 total views,  6 views today

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top