2020

Ai zice despre 2020 că a fost un an greu de uitat. Un an care ne-a luat prieteni, ne-a luat zile și un anume mod de a trăi. Dar noi? Noi am luat ceva? O lecție, măcar?

Nu am învățat ce importantă e diversitatea. Am sancționat rapid tot ce iese din tiparele noastre de gândire. Am urlat ca din gură de șarpe când ni s-a atras atenția și am țipat că ni se îngrădesc drepturile când ni s-a atras atenția că ceea ce exprimăm nu sunt chiar opinii ci mai degrabă jigniri. Am respins și ars pe rug ce n-am înțeles și nu ne-am îngăduit dreptul de a recunoaște când suntem în eroare. Am cerut decapitarea celor ce ne-au clătinat convingerile, am aruncat cu pietre in cei ce ne-au spus că greșim.

Constrânși la izolare și speriați de singurătate, n-am înțeles cât de mult contează să ai pe cineva alături. N-am fost în stare să transferăm temerile micro în nevoile macro. Ne-am ros unghiile când ni s-a pus ceva nou în față. Am încercat să ne opunem oricărei schimbări. Căci crizele majore sunt oportunitățile reconstrucției.

Dar, mai ales, nu am înțeles că nimic nu este de la sine înțeles. Nu am înțeles cu adevărat ce ne-a răpit această pandemie din stilul de viață cu care eram obișnuiți. De câte ori am avut ocazia, de câte ori ni s-a părut că ne relaxăm câtuși de puțin ne-au dat târcoale vechile defecte și le-am dat spațiu de manevră. Pentru că niciodată un risc asumat nu se va răsfrânge exclusiv asupra celui ce-l inițiază.

2020 ne-a pus la colt, pedeapsă gen… si nu s-a înteles nimic. Fiecare e pe egoismul lui, acceptă doar propria realitate și neagă orice e in jur. Bine ați venit în mileniul 3, unde pentru prima dată omul care are cel mai mult acces la informație din istoria omenirii, alege negresit să rămână limitat de ego în propria lui peșteră. Singurul lucru de care mi-e frica în 2021 e discrepanta prea mare între oamenii care au profitat de carantină să isi dezvolte empatia, bunul simț, optimismul, speranța, intuiția și cei care au încleștat gura și au zis “Nu, nu e vina mea, e bau bau, e guvernul, e vaccinul, e cipul”. Eu privesc oamenii in situația asta ca pe doi copii care nu împart jucaria. Problema e ca mereu sunt victime colaterale. Nu credeti? Uitați-vă cați oameni pierduți în ochii cărora nu vezi decât disperarea de a nu ști ce să mai facă pentru a ieși în evidentă.

Poate este total irelevant, pentru tine cel ce citești aceste rânduri, pentru ca nu conține nici o doză de glitter pe care aceste platforme să le considere bune de ridicat în top-uri. Acestea sunt doar câteva cuvinte ascupra celor observate din jurul meu în acest an.

Totuși ce an nebun….eram gata să ma plâng personal de el…dar am căutat în poze și mi-am dat seama că aș greșii făcând asta.

A fost anul în care am dăruit, necondiționat, din cine sunt și ce am. Este anul în care am crescut în bucurie și armonie, ca Făt Frumos: într-o zi, cât în șapte! M-a scos din zona de confort în care moțăiam și m-a așezat în zona de nesiguranță, unde sunt obligată să țin ochii larg deschiși.

Dacă aș măsura anii în funcție de câștig, 2020 s-ar situa pe locul întâi. Nu este vorba de un câștig material, ci unul spiritual. Si la nivel emotional a fost un an al transformarii, in care am descoperit atat de multe despre mine, despre limitele mele, despre fricile mele. Încă mai am, dar asta las pe seama anului ce vrea să vină.

În perioada în care cei mai mulți erau blocați din pricina acestei stări, eu vizitam munți. A fost anul în care am văzut România cu alți ochi, începând cu Masivul Ceahlău, continuând cu  Munții Muntii Rarău-Giumalău , urmați de Munții Bucegi și terminând cu Ceahlăul.

Am reușit să încep două proiecte la care mă gândeam de foarte mult timp, dar nu le-am pus în practică din cauza părerilor celor din jur, deșii în mine zăcea foarte multă creativitate: acest blog și pagina de creație- Atelierul Colorat . Am susținut un evenimente alături de niște oameni frumoși care de ceva timp mi-au devenit prieteni. Și lista lucrurilor pozitive din acest an ar putea continua.

Nu am îndrăznit vreodată să mă imaginez în postura aceasta. Mie nu îmi mai lipsește nimic! Sunt fără cuvinte. Toate lucrurile frumoase și bune au venit la mine, căci caută mai întâi împărăția din inima ta nu sunt doar cuvinte.

2020 este anul care m-a învățat că bunătatea este invincibilă. Și, dacă mai este susținută și de iubire, nimeni nu-ți poate sta în cale. Faci tot ceea ce ai de făcut! Tot. Anul în care eu am devenit un om matur: gândesc bine, acționez cumpătat, mă încred 100% în ceea ce simt și răspund întrebărilor așa cum aș vrea să mi se răspundă.

Sunt extrem de recunoscătoare pentru tot ce am trăit, pentru toate experiențele care m-au format, pentru oamenii care au intrat și care au ieșit din viața mea, pentru prietenii mei minunați si pentru familia mea. Am simțit atât de mult suport și iubire și asta mi-a dat energie să merg mai departe.

Cuvintele care vreau să mă defineasca în 2021 sunt: dragoste de sine, liniște, dezvoltare, reușită, bucurie . Sunt curioasa care sunt ale tale.

Anul 2021 va fi un an plin, un an cu multe încercări ce sper că le voi trece cu bine. Sper ca in 2021 să am mai mult curaj să aleg ce e mai bine pentru mine și pentru sufletul meu, ceea ce îți doresc și ție, drag cititor.

La multi ani!

 132 total views,  4 views today

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top